În Moldova creşte calitatea alimentaţiei oamenilor

Creşterea veniturilor moldovenilor a schimbat şi structura alimentaţiei acestora. Dacă în anii 90, dar şi în primul deceniul al secolului al 21-lea, pâinea şi cartofii ocupau un loc important în alimentaţie, din cauza veniturilor modeste al moldovenilor, atunci în ultimii 7 ani se atestă o creştere a ponderii produselor mai calitative şi sănătoase.

Bani mai mulţi, evident, înseamnă o oportunitate mai mare de a alege produse de calitate, de a forma în mod conştient un meniu din alimente sănătoase. Fără îndoială, aici contribuie esenţial şi educaţia primită în scoală, promovarea modului sănătos de viaţă de către instituţiile medicale, dar şi familiarizarea sutelor de mii de moldoveni cu tradiţia alimentară occidentală.

Totuşi, există încă multe carenţe în modul în care îşi construiesc oamenii noştri un regim alimentar. Chiar dacă în ultimii 7 ani a scăzut consumul de cartofi, care nu e cel mai sănătos produs, mai rămâne exagerat de mare ponderea făinoaselor şi a zahărului. Încă se cunoaşte prea puţin despre principiul separaţiei anumitor alimente şi despre dietele eficiente în cazul bolilor cronice.

Asupra acestor şi altor probleme ale evoluţiei structurii alimentaţiei moldovenilor am rugat-o să expună un punct de vedere profesionist pe medicul nutriţionist Luminiţa Suveică, doctor în medicină, conferenţiar universitar.

"O alimentaţie bogată în grăsimi saturate de origine animalieră, pe lângă excesul de calorii şi colesterolul ridicat este şi unul dintre factorii principali în apariţia problemelor cardiovasculare, diabetului zaharat, maladiilor oncologice şi altor boli. Pe când pestele gras sau peştele oceanic (somon, ton, macrou) este sursa principală de Omega -3 care acţionează invers proporţional în comparaţie cu carnea, deoarece scade colesterolul şi trigliceridele şi în aşa mod putem să prevenim apariţia maladiilor cardiovasculare. Deci sfatul principal este să ne organizam şi să facem un echilibru în alimentaţie: de 2-3 ori pe săptămână să consumam peşte şi carne pregătită acasă prin fierbere sau preparare în rolă, să evităm carnea procesată. Bucatele pregătite acasă sunt cele mai bune pentru sănătate.

Zahărul trebuie limitat, la fel ca şi sarea. Dulciurile trebuie consumate foarte rar ca o plăcere sau un moft, o data pe săptămâna. Zaharul este un aliment care face chimie bună cu corpul nostru şi acţionează ca şi un drog, provocând dependenţă. Pofta de dulce nu o putem pune la categoria plăcere, este o dependenţă a creierului. Ca şi colesterolul mărit, tot aşa şi zahărul creşte riscul de boli cardiovasculare. Savuraţi cafeaua şi ceaiul fără zahăr şi astfel vom preveni multe maladii.

Cât priveşte lactatele şi produsele din lapte, este benefic să le consumăm zilnic. Organismul nostru pierde în fiecare zi câte un gram de calciu, care trebuie preluat din alimente, pentru a avea dinţi sănătoşi şi a preveni osteoporoza şi alte patologii legate de aparatul scheletar. Un litru de lapte conţine 1,2 gr de calciu, 1 gr fosfor şi vitamina D, necesară fixării acestor minerale în oase. Organismul nostru are nevoie de 1 gr de calciu pe zi, deci un pahar de lapte, sau 2 iaurturi, 200 gr de brânză, 40 gr de caşcaval sau 2 linguri de parmezan ras. Lactatele trebuie desigur să fie de calitate.

Ouăle sunt un concentrat de nutrienţi, găsim în ele proteină de cea mai bună calitate, minerale, antioxidanţi ( fosfor, zinc, seleniu, fier), vitamine ( A, B, D). Un ou mediu conţine 7 gr. proteine, 6 gr. grăsimi, 200 mg colesterol şi numai 80 calorii. Colina din gălbenuşuri ( vitamina gr.B) intervine în buna funcţionare a creierului, pigmentul galben ( luteină) protejează ochii de îmbătrânire, iar proteinele din albuş dau senzaţia de saţietate şi ajută la slăbit. Oul este un aliment esenţial la orice vârstă şi pot fi consumate de 2-3 ori pe săptămână.

Pâinea şi produsele de panificaţie sunt recomandate în alimentaţia zilnică, deoarece organismul are nevoie ca glucidele să constituie 55 % din aportul zilnic de calorii. Carbohidraţii lenţi ţin de foame şi eliberează treptat energia de care avem nevoie. Pâinea poate fi consumată cu produsele ce conţin proteine: carnea, peştele, brânza, etc. Dar trebuie să ştim regula farfuriei echilibrate pentru o masă. Aceasta înseamnă: 50% din farfurie să fie legume, frunze, 25% pâine, mămăliga, orez sau cartofi şi 25% vor reveni pentru carne, peşte sau brânzeturi.

Important să se aleagă la o masă doar un produs cu amidon (mămăliga, pâinea, orezul sau cartoful), deoarece toate sunt echivalente între ele.

Aici vin cu exemplul bunicii mele, care are 92 ani şi secretul longevităţii sale este modul de alimentaţie: toată viaţa a combinat mămăliga cu legume şi lactate. Pâinea albă şi plăcintele le consuma doar o dată în săptămână (duminica) şi carnea la fel. Toată mâncarea era în cantitate moderată.

Când vorbim despre legume, venim cu acea regulă de 5 legume sau fructe pe zi, dar facem o precizare. Legumele pot fi consumate din belşug, în schimb fructele trebuiesc considerate ca şi desert. Trebuie să consumăm zilnic legume cu un conţinut redus de amidon (sub 5%), adică verdeţuri sau crudităţi: varza, conopida, spanac, dovlecei, vinete, roşii, ardei. Cartofii şi leguminoasele ( fasolea, mazărea, soia, năutul...) conţin 10-20% de amidon, aproape ca cerealele. Recomand să consumăm legumele şi fructele de sezon şi să asortăm fiecare masă cu frunze. De exemplu, pătrunjelul care conţine mai multă vit. C ca lămâia şi mai mult fier ca spanacul. Legumele sunt principala sursă de apă, fibre, vitamine, minerale, fitonutrienţi a organismului. Crude sau gătite pot fi consumate zilnic. Fructele se consumă ca desert 1-2 porţii pe zi.

Despre ulei trebuie să cunoaştem că se găseşte în vârful piramidei alimentare, deci ne limităm la o lingura pe zi.

În concluzie, vreau să zic că disciplina alimentară, o farfurie echilibrată cu o cantitate moderată, obiceiuri corecte şi cultivarea culturii alimentare ne va ajuta sa fim mai sănătoşi. Echilibrul este cheia succesului în toate.

Alte stiri

Alexandru Botnari: Visez să văd locuitorii Moldovei fericiţi

De fiecare dată când îl întâlnesc pe Alexandru Botnari, atrag atenţia asupra sincerităţii acestuia în relaţiile cu oamenii. Şi de această dată, discuţia cu locuitorii satului Căţeleni părea mai mult a fi un consiliu de familie.

Mai Mult

Dumitru Diacov şi echipa democrată au molipsit locuitorii satului Topala de spiritul bunătăţii

Locuitorii satului Topala, din raionul Cimişlia, timp de aproape trei decenii n-au prea avut motive de a fi optimişti. Tineretul pleacă, case noi nu prea se construiesc.

Mai Mult

Venituri mai mari pentru oameni

În primii doi ani de guvernare, Partidul Democrat a reuşit să stabilizeze economia şi să asigure o creştere de peste 4 la sută. Ţinând cont de gravitatea situaţiei la momentul preluării guvernării de către democraţi, putem afirma că rezultatele au fost evident peste aşteptări. 

Mai Mult

Partidul Democrat schimbă viaţa oamenilor prin construcţia de drumuri, apeducte, sisteme de canalizare

Criza economică profundă, în care se afla Moldova la cumpăna anilor 2015- 2016, a fost depăşită de guvernarea democrată, în ciuda prognozelor pesimiste, într-un timp record. Diminuarea presiunilor instituţiilor de control asupra mediului de afaceri, atitudinea prietenoasă a guvernării faţă de acesta şi reforma fiscală stimulatorie atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi au pornit motoarele economice care au dat rezultate pe măsură.

Mai Mult