Trei deputaţi cer părerea Curţii Constituţionale despre organizarea alegerilor anticipate

Deputaţii independenţi Ion Groza, Alexandru Oleinic şi Viorel Melnic vor să afle dacă eventualele alegeri anticipate pot fi organizate în baza unui alt sistem de vot decât cel mixt, aplicat la scrutinul din 24 februarie. O sesizare în acest sens a fost depusă la Curtea Constituţională, cu solicitarea de a fi examinată în regim de urgenţă.

Totodată, aleşii independenţi solicită magistraţilor să spună dacă parlamentul este în drept să modifice sistemul electoral în intervale de timp mai mici, decât un mandat deplin al legislativului.

Sesizarea deputaţilor a fost depusă la CC, după ce unele formaţiuni, inclusiv PAS şi PPDA, au cerut anularea sistemului electoral mixt şi revenirea la cel proporţional sau pe liste de partid. În context, Ion Groza, Alexandr Oleinic şi Viorel Melnic menţionează că modificarea sistemului de vot pentru a organiza alegeri anticipate convenabile doar unor actori politici este o încălcare extrem de gravă a principiilor democratice. Mai mult, autorii sesizării sunt împotriva provocării unui alt scrutin din cauza faptului că unele formaţiuni nu vor să se aşeze la masa de negocieri şi să respecte promisiunile făcute în faţa alegătorilor.

Potrivit expertului constituţionalist Nicolae Osmochescu, citat de Ziarul Naţional, alegerile anticipate NU pot fi organizate în baza unui sistem electoral nou. Acesta poate fi modificat numai de către un parlament funcţional, cu cel puţin un an înainte de scrutinul ordinar.

"Alegerile ordinare următoare pot fi organizate în baza unui sistem electoral modificat, dar alegerile anticipate nu pot fi făcute în niciun caz după un sistem electoral nou. Legea, Codul Electoral trebuie modificate în parlament", a spus fostul judecător al Curţii Constituţionale.

"Constituţia R. Moldova nu stipulează exact condiţiile în care poate fi modificat sistemul electoral, însă practica internaţională spune că asemenea decizii pot fi adoptate cu cel puţin un an înainte de alegeri", a declarat şi fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. Potrivit lui, această regulă este aplicată şi de Comisia de la Veneţia.

"Orice sistem electoral poate fi modificat, cu atât mai mult că acest lucru nu este prevăzut de Constituţie, dar este reglementat prin lege organică. Problema ţine de perioada când se face asta. Există Codul Bunelor Practici al Comisiei de la Veneţia, care constrânge guvernele să nu opereze modificări în legislaţia electorală cu cel puţin un an înainte de scrutin", a declarat Tănase pentru Vocea Basarabiei.

Sursa citată spune că actorii politici trebuie să aibă la dispoziţie suficient timp pentru a se pregăti de campania electorală şi pentru a însuşi reglementările noului sistem.

Tănase mai menţionează că orice lege cu impact asupra bugetului de stat trebuie, în mod obligatoriu, să fie aprobată de executiv. Astfel, în cazul unor alegeri anticipate, parlamentul nu poate vota o asemenea lege fără numirea unui guvern. De asemenea, iniţiativa ar trebui supusă consultărilor publice şi examinată de Comisia de la Veneţia.

De menţionat că reprezentanţii blocului "ACUM" au înregistrat la Secretariatul Parlamentului un proiect de lege privind revenirea la sistemul proporţional de vot, care să fie aplicat chiar şi în cazul unor alegeri parlamentare anticipate în acest an.

Parlamentul a votat schimbarea sistemului de vot electoral proporţional sau pe liste de partid cu cel mixt în iulie, 2017. Astfel, cetăţenilor li s-a oferit posibilitatea să aleagă singuri 51 de parlamentari care să le reprezinte interesele în legislativ, în circumscripţii uninominale, iar 50 – pe liste de partid.

Alte stiri

Ambasadorul SUA vorbeşte despre importanţa PDM pentru Moldova

Preşedintele fracţiunii parlamentare a PDM, Pavel Filip, a avut o întrevedere cu Ambasadolrul SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan. Interlocutorii au discutat despre situaţia social-politică din Republica Moldova şi priorităţile de cooperare pe viitor.

Mai Mult

Declaraţia Parlamentului instituţionalizează regimul de represalii

Istoria contemporană a Republicii Moldova demonstrează cu prisosinţă că exerciţiul de alternanţă la putere este dominat de sentimentul urii şi răzbunării. Acest lucru a avut loc şi odată cu venirea la putere a agro-socialiştilor în 1994, apoi a Alianţei pentru Democraţie şi Reforme în 1998. În forţă au venit la putere şi comuniştii lui Voronin în 2001, iar accederea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană a fost precedată de proteste masive ale tinerilor în aprilie 2009. Cei veniţi la putere declarau din start că tot ce a făcut guvernarea precedentă a fost prost şi începeau epurările de cadre şi "reformele" care, de regulă, în scurt timp se împotmoleau. 

Mai Mult

Reprezentanţii Alianţei Kozak au plecat la Moscova într-o vizită oficială de două zile

Federaţia Rusă rămâne în capul listei priorităţilor noului parlament. Reprezentanţii Alianţei Sandu-Dodon au plecat la Moscova într-o vizită oficială de două zile, la invitaţia preşedintelui Dumei de Stat.

Mai Mult

Dmitri Kozak, primele declaraţii în timpul vizitei la Chişinău: Le mulţumesc celor din Blocul "ACUM"

Vicepremierul rus, Dmitri Kozak, ajuns într-o nouă vizită la Chişinău, a avut o întrevedere cu şeful statului, Igor Dodon. Ulterior, cei doi oficiali au făcut declaraţii de presă. Kozak le-a mulţumit deputaţilor "ACUM" şi PSRM pentru că au format o alianţă de guvernare.

Mai Mult