Declaraţia Parlamentului instituţionalizează regimul de represalii

Istoria contemporană a Republicii Moldova demonstrează cu prisosinţă că exerciţiul de alternanţă la putere este dominat de sentimentul urii şi răzbunării. Acest lucru a avut loc şi odată cu venirea la putere a agro-socialiştilor în 1994, apoi a Alianţei pentru Democraţie şi Reforme în 1998. În forţă au venit la putere şi comuniştii lui Voronin în 2001, iar accederea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană a fost precedată de proteste masive ale tinerilor în aprilie 2009. Cei veniţi la putere declarau din start că tot ce a făcut guvernarea precedentă a fost prost şi începeau epurările de cadre şi "reformele" care, de regulă, în scurt timp se împotmoleau. 

În anii 1994-1998, Partidul Democrat Agrar, aflat la guvernare, a adoptat actuala Constituţie prin care a anulat mai multe cuceriri ale mişcării de eliberare naţională. Amintim că anume guvernarea agrariană a substituit imnul "Deşteptă-te, române" cu altul, în viziunea sa mai moldovenist. Apoi, în pofida Declaraţiei de Independenţă, în Constituţie s-a instalat confortabil sintagma antiştiinţifică "limba moldovenească". Mai târziu a avut loc boicotarea Codului funciar care prevedea împroprietărirea ţăranilor cu pământ. Acest fapt a adus la ruinarea agriculturii şi economic a aruncat Moldova cu zece ani în urmă. Exemplele de guvernare păguboasă au existat dintotdeauna, iar instituţiile continentale şi internaţionale au reacţionat dur de fiecare dată. Însă nicio proaspătă guvernare n-a întreprins până la urmă campanii masive de răzbunări politice.

În premieră, o alianţă încropită în condiţii discutabile, din start, adoptă o declaraţie "despre caracterul captiv al statului" un impact devastator pentru toate instituţiile şi pentru oamenii care muncesc acolo. În textul declaraţiei sunt enumerate nu numai presupusele "grave încălcări" ale guvernării, ci şi instituţiile şi chiar oamenii care trebuie pedepsiţi. Astfel, în Republica Moldova are loc instituţionalizarea regimului de represalii.

Dincolo de rolul incontestabil al Parlamentului, nimeni încă nu a anulat norma constituţională a prezumţiei nevinovăţiei, iar, în mod normal, o declaraţie parlamentară poate semnala probleme, nu şi nominaliza vinovaţii. Reacţia în lanţ de destituiri şi demisii forţate, atestate în ultimele zile, sunt total ilegale şi caracterizează regimuri totalitare.

În cazul în care, coaliţia de guvernare consideră că există probleme grave ale funcţionării statului de drept era logic să fie creată o comisie parlamentară cu participarea deputaţilor din toate fracţiunile care să investigheze presupusa captivitate a statului. După audierea raportului acestei comisii şi dezbaterile democratice, unde există dreptul părţii învinuite la explicaţii şi apărarea poziţiei sale, se adoptă un document care face aprecieri strict politice. În baza acestui raport, instituţiile statului, în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, pot întreprinde măsuri de investigaţii pe fapte concrete, utilizând normele şi instrumentele legale.

Adoptarea în grabă, fără respectarea unor prevederi constituţionale şi a regulamentului forului legislativ, a unei declaraţii în care se aduc acuzaţii grave guvernării precedente şi se dă start epurărilor pe criterii politice constituie, în fond, un început de capturare a statului. Destituirea unui funcţionar, pe motivul că a simpatizat un partid, şi înlocuirea lui cu membrul altui partid este o sfidare a legii şi a bunului simţ.

Am menţionat mai sus că, în momentul alternanţei la putere, toate noile guvernări au avut motive rezonabile de a fi nemulţumite de predecesorii săi. Nimeni însă nu a forţat atât de obraznic destituirea funcţionarilor de stat, a conducătorilor de companii şi agenţii. Epurările politice sunt de amploare şi fără precedent. Astfel, sunt create condiţii pentru ca fiecare nouă alianţă de guvernare să declare statul captiv şi să înceapă într-o veselie vânătoarea de vrăjitori pentru a instala în fotolii propriii fini, naşi şi cumetri. Aşa începe o guvernare pretins democratică, instalată cu insistenţă de unii emisari străini cu un istoric ruşinos în raport cu destinele Republicii Moldova.

Alte stiri

Ambasadorul SUA vorbeşte despre importanţa PDM pentru Moldova

Preşedintele fracţiunii parlamentare a PDM, Pavel Filip, a avut o întrevedere cu Ambasadolrul SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan. Interlocutorii au discutat despre situaţia social-politică din Republica Moldova şi priorităţile de cooperare pe viitor.

Mai Mult

Reprezentanţii Alianţei Kozak au plecat la Moscova într-o vizită oficială de două zile

Federaţia Rusă rămâne în capul listei priorităţilor noului parlament. Reprezentanţii Alianţei Sandu-Dodon au plecat la Moscova într-o vizită oficială de două zile, la invitaţia preşedintelui Dumei de Stat.

Mai Mult

Dmitri Kozak, primele declaraţii în timpul vizitei la Chişinău: Le mulţumesc celor din Blocul "ACUM"

Vicepremierul rus, Dmitri Kozak, ajuns într-o nouă vizită la Chişinău, a avut o întrevedere cu şeful statului, Igor Dodon. Ulterior, cei doi oficiali au făcut declaraţii de presă. Kozak le-a mulţumit deputaţilor "ACUM" şi PSRM pentru că au format o alianţă de guvernare.

Mai Mult