Condiţii favorabile pentru business înseamnă o viaţă mai bună pentru oameni

Interviu cu directorul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, Alexandru Baltag

Domnule Baltag, în calitatea dvs. de director general al unei prestigioase asociaţii a reprezentanţilor businessului din Moldova, cum explicaţi stabilizarea relativ rapidă şi startul unei dezvoltări impresionante a ţării în ultimii 3 ani?

La momentul investirii guvernului democrat în 2016, foarte puţină lume credea că doar în trei ani se va reuşi nu numai stabilizarea situaţiei economice, dar şi declanşarea unor procese pozitive în diverse domenii. Este foarte important că s-a reuşit o creştere economică stabilă de peste 4 la sută anual. Şi, poate şi mai important, această creştere n-a rămas pe hârtie, în rapoartele guvernamentale. Rezultatele şi-au găsit o exprimare concretă în nivelul de trai al oamenilor.

Deşi nu a fost o muncă uşoară, rezultatele activităţii actualului guvern au fost foarte vizibile: acumulări bugetare mai mari, salarii majorate, drumuri mai bune, mai multe localităţi conectate la apeduct şi canalizare, pensii şi alocaţii sociale majorate, servicii medicale mai calitative, ameliorarea climatului investiţional, condiţii mai bune de muncă pentru tinerii specialişti şi chiar micşorarea preţurilor la resursele energetice.

Care, în viziunea dvs. a fost secretul acestei guvernări? Cum s-a reuşit ceea ce alţii doar au promis?

Totul a început prin consolidarea transparenţei, credibilităţii, siguranţei şi stabilităţii sistemului bancar. Totodată, au fost întreprinse măsuri pentru fortificarea sistemului bancar şi aprobarea normelor europene în domeniu – acţiuni ce au dus la întărirea puterilor Băncii Naţionale a Moldovei şi creşterea transparenţei în băncile comerciale.

Totodată, băncile comerciale şi instituţiile de creditare nebancară au fost obligate să comunice corect care sunt Dobânzile Anuale Efective (DAE) pentru produsele de credit, în special ce ţine de menţionarea DAE în contracte într-o formă clară şi pe înţelesul populaţiei. Oamenilor le-au fost create condiţii pentru încheierea unor contracte de credit transparente şi mult mai avantajoase decât anterior.

A urmat instituirea moratoriului de 6 luni de zile privind controalele activităţii agenţilor economici (în 2016) din partea instituţiilor de stat specializate, eficientizarea activităţii Serviciului Fiscal de Stat şi a Serviciului Vamal. Rezultatele au fost peste aşteptări. De exemplu, suma veniturilor acumulate la bugetul de stat de către cele două autorităţi de administrare a veniturilor, pe parcursul anului 2018, a ajuns la circa 37,8 mld lei, înregistrând o creştere de 11,4 mld lei sau cu 43,3% mai mult faţă de veniturile obţinute în anul 2015.

Să înţelegem că anume acest confort psihologic şi siguranţa în ziua de mâine a eliberat energii care în trecut erau încorsetate de o politică nepermisivă şi împovărătoare?

Reducerea presiunilor asupra mediului de afaceri (eliminarea abuzurilor şi presiunilor asupra mediului de afaceri din partea organelor de drept, reglementarea mai strictă a procedurii percheziţiilor, etc.) a fost un imbold important pentru oamenii de afaceri, care până atunci se întâlneau des cu atitudini neprietenoase din partea instituţiilor statului sau a unor funcţionari. Una din datoriile fundamentale ale statului este să creeze un climat favorabil pentru business, astfel asigurând buna funcţionare a tuturor sistemelor şi, în primul rând, a celui social, adică a bunăstării oamenilor. În asemenea mod vin investiţiile şi apar rezultatele.

Doar în Zonele Economice Libere avem în ultimii 3 ani investiţii de 160 milioane de dolari şi 7500 locuri de muncă nou create, de două ori mai mult decât până în 2016.

De asemenea, a fost înregistrată o creştere a investiţiilor în sectorul agricol de la 4,5 mld lei (2016) până la 6,1 mld lei (2018), iar exporturile au crescut constant, 70% dintre acestea mergând spre Uniunea Europeană.

Crearea parcurilor IT, la iniţiativa prim-ministrului, Pavel Filip, prin stabilirea unui regim fiscal simplificat – impozit unic de 7% din 1 ianuarie 2018 – a contribuit la dezvoltarea sectorului IT care a devenit competitiv pe pieţele regionale. La ora actuală, în Parcul IT sunt înregistrate şi îşi desfăşoară activitatea un număr de peste 400 de companii cu investiţii naţionale şi străine.

Nici în alte sectoare cheie, precum sectorul bancar moldovenesc, investitorii străini nu au întârziat să apară. Odată cu intrarea a 2 investitori strategici, cum sunt Banca Transilvania şi BERD, atragerea investiţiilor majore în cele două bănci sistemice din Republica Moldova (Victoriabank, Moldova-Agroindbank) a permis ca peste 70% din activele bancare din ţara noastră să aparţină unor grupuri internaţionale cu reputaţie solidă.

A fost îmbunătăţită substanţial infrastructura rutieră. Datorită Proiectului "Drumuri bune pentru Moldova", în anul 2018 au fost construite şi reparate 1600 de km de drumuri. În comparaţie cu perioada 2010-2017, în care în total s-au reparat/construit doar circa 1000 km (140 km pe an), s-a realizat de 12 ori mai mult şi de aceste realizări am beneficiat noi toţi.

În acest context, cum a fost influenţat ritmul creşterii economice de reforma fiscală din 2018?

Reforma fiscală care prevede micşorarea impozitului pe venit de la 18% la 12%, micşorarea taxei sociale achitate de angajator de la 23% la 18%, mărirea scutirii personale anuale de la 11 280 lei la 24 000 lei din 1 octombrie 2018, alături de instituirea regimului fiscal special de 10% TVA pentru HoReCa (servicii de cazare şi alimentaţie publică) şi crearea regimului fiscal special pentru serviciile de taxi (pentru şoferii angajaţi care au până la 10 000 lei salariu lunar se va institui impozit pe venit fix de 500 lei lunar plus plăţi de asigurări medicale şi sociale la un nivel redus, deducerea integrală a cheltuielilor pentru reparaţia taxiurilor) au dus la creşterea salariilor şi a persoanelor angajate oficial, reducerea economiei subterane şi sporirea concurenţei corecte între agenţii economici.

Acest lucru a fost apreciat pozitiv de către toţi agenţii economici, însă adevăratele efecte ale reformei încă vor veni. Evident că, odată cu creşterea veniturilor salariaţilor, va creşte consumul şi, implicit, încasările la buget. Relaxarea fiscală are bătaie lungă şi, nu în ultimul rând, ea va atrage mai multe investiţii, inclusiv din afara hotarelor ţării.

Putem afirma că creşterea economică stimulează creşterea numărului locurilor de muncă?

Cu siguranţă. Conform rapoartelor prezentate de către agenţii economici, în ultimii trei ani au fost create 170 000 de locuri de muncă, iar numărul şomerilor a scăzut de la 55 mii persoane (trimestrul II, 2016) la 40,9 mii (trimestrul II, 2018).

Subvenţionarea creării noilor locuri de muncă cu câte 40.000 lei pe fiecare loc nou de muncă creat reprezintă un alt stimulent puternic. Acest lucru generează atragerea investiţiilor şi pot afirma că avem zone unde problema locurilor de muncă bine plătite este practic soluţionată. Concomitent, creşterea valorii granturilor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, prin intermediul programelor de suport de peste 130 milioane lei, şi aprobarea Programului guvernamental "Femei în afaceri" contribuie la consolidarea sectorului IMM ca un motor principal al creşterii economice durabile.

Datele arată că numărul celor care primesc salarii în plic s-a înjumătăţit doar într-un singur an, iar modernizarea Codului muncii şi introducerea tichetelor de masă pentru salariaţii din domeniul privat vor permite ca tot mai mulţi concetăţeni să îşi găsească un loc de muncă bine plătit acasă şi un loc de trai prin intermediul programelor sociale, precum "Prima Casă" 1, 2 şi 3, care are peste 1200 de beneficiari doar în 2018.

Alături de angajaţi, cei ce creează locuri de muncă au doar de câştigat de pe urma digitalizării a 170 de servicii publice, creării ghişeului unic online pentru agenţii economici şi reducerii numărului organelor cu funcţii de control, iar după cum ne demonstrează practica ultimilor trei ani – condiţii mai bune pentru business înseamnă condiţii mai bune pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.

Alte stiri

Mai multe investiţii pentru Moldova II

Activitatea investiţională în Republica Moldova, în perioada ianuarie-martie 2019, a crescut cu 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, însumând circa 3,3 miliarde lei. Principalii factori care au determinat creşterea activităţii investiţionale au fost majorarea investiţiilor private şi bugetare, situaţia creditară favorabilă, precum şi creşterea investiţiilor din sursele organizaţiilor internaţionale. 

Mai Mult

Încasări record la buget din activitatea Serviciului Vamal şi a celui Fiscal

Peste 1,9 miliarde de lei au fost încasaţi de Serviciul Vamal la Bugetul de stat pe parcursul lunii mai, iar de la începutul anului curent au fost încasaţi 8,5 miliarde de lei.

Mai Mult

Grupurile de agricultori vor fi sprijinite mai departe

Proiectul "Agricultura competitivă în Moldova" (MAC-P) a fost extins până la 30 iunie 2021. Astfel, grupurile de producători vor mai avea posibilitatea să obţină granturi în sumă de până la 350 de mii de dolari, pentru dezvoltarea afacerii.

Mai Mult

La vamă se aprinde lumina verde pentru micii exportatori

Întreprinzătorii mici care exportă, prin intermediul trimiterilor poştale, cantităţi reduse de produse vor fi scutiţi de necesitatea depunerii declaraţiilor vamale pentru fiecare tranzacţie. Iniţiativa îi aparţine Serviciului Vamal, iar un proiect de instrucţiune în acest sens este supus consultărilor publice.

Mai Mult