Mănăstirile Moldovei, valori ale istoriei milenare III

Mănăstirile Moldovei sunt o comoară uriaşă, un monument istoric al culturii materiale şi spirituale a poporului nostru. Mănăstirile, odată cu restaurarea lor şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, devin obiective turistice de importanţă internaţională.

Mănăstirea Curchi

Mănăstirea Curchi este o mănăstire de călugări din Republica Moldova, una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii basarabene. Este situată în
Codrii Orheiului, pe teritoriul satului Curchi, raionul Orhei. Ca ansamblu arhitectural s-a constituit în secolele XVIII – XIX. Este compusă din cinci biserici, două clădiri cu chilii, stăreţie, mai multe încăperi auxiliare, o livadă, un schit cu arhondaric, aflat la 500 m de mănăstire, şi un bazin de piatră. Biserica "Naşterea Maicii Domnului", construită în 1775 de către Iordache Curchi, este un exemplu de stil neobizantin, iar biserica "Sf. Nicolae" (1808 – 1810) este construită în stilul clasicismului cu elemente de baroc. Tot ansamblul e înconjurat de un zid înalt de piatră. În perioada sovietică, mănăstirea a fost transformată în spital de psihiatrie.

De prin anul 2002, la mănăstire au avut loc lucrări de reparaţie şi renovare, care s-au finalizat abia spre 2014. Pe teritoriul mănăstirii vieţuiesc circa 30 de călugări. Stareţ al Mănăstirii Curchi este Arhimandritul Siluan, Exarh al Mănăstirilor din Moldova, căruia pentru meritele în domeniul credinţei creştine i-a fost conferit titlul onorific de Om emerit.

Mănăstirea Curchi, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului", este una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldoveneşti din Basarabia. Ea e aşezată în judeţul Orhei pe valea apei Vaticiu, la o depărtare de 12 km de oraşul Orhei şi la 55 km de Chişinău, capitala Republicii Moldova. Mănăstirea e situată în partea dreaptă a văii Vatici, la poalele pădurii ce poartă denumirea de "Codru", care în acelaşi timp este prelungirea codrilor Orheiului, pe unde au trecut arcaşii lui Ştefan. Mănăstirea are un trecut cultural şi religios de două secole şi jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, dar şi în prezent, a fi "cea mai frumoasă şi mai vestită mănăstire din Basarabia". Potrivit unor legende, Mănăstirea Curchi a fost întemeiată de către Ştefan cel Mare, iar ca ansamblu arhitectural s-a format mai târziu, in veacurile XVIII-XIX. Dar această versiune este greu de verificat pentru că nu are un suport documentar. Cea mai plauzibilă versiune rămâne că Mănăstirea Curchi a fost întemeiată în anul 1773 de către fraţii Iordache şi Mihail Curchi, care la început au construit un modest schit din lemn, iar mai târziu au zidit primele biserici din piatră. Despre cei doi fraţi se ştie că au îmbrăţişat apoi viaţa monahicească, purtând numele de monah Ioan şi, respectiv, Manasie. Aşezarea mănăstirii Curchi e de o frumuseţe rară, datorită livezilor şi pădurii ce o înconjoară, dându-i tonul verde, din care apar bisericile şi clădirile albe ca nişte puncte strălucitoare, atrăgând privirile tuturor trecătorilor şi vizitatorilor care rămân fermecaţi de frumuseţea locului, a cărui imagine se întipăreşte adânc în sufletul lor.

Mănăstirea Curchi 2 s-a constituit ca ansamblu arhitectural în secolele XVIII-XIX, fiind compusă din cinci biserici, stăreţie, şase clădiri cu chilii, trapeză, turn la intrare, zid. Prima biserica fiind una din lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, a fost construită în jurul anului 1775 de către Iordache Curchi, ctitor şi primul stareţ al schitului. La 21 septembrie 1810, se sfinţeşte prima biserică din piatră, în cinstea Naşterii Maicii Domnului, ctitoria lui Toader Sabău, căpitan la Dubăsarii Vechi, care avea în seamă12 vaduri. Tot el înzestrează mănăstirea cu 550 ha de pământ; la 1808 donează moşia Pripiceni de 780 ha, case în Chişinău, unde se face metocul mănăstirii. Moare la 20 februarie 1814, dar nu înainte de a primi călugăria, primind numele de Filaret, înmormântat în pridvorul bisericii. Biserica de iarna, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, împreună cu stăreţia veche, au fost ridicate la 1843, dar a fost sfinţită abia în 1847.

Până în prezent pe peretele altarului se păstrează icoana sfântului. Biserica de vară sau biserica mare, cu hramul "Naşterea Maicii Domnului" a fost ridicată între anii 1866-1872, din banii mănăstirii, din banii adunaţi cu condica de milă, dar s-a folosit şi piatra de la biserica veche a lui Toader Sabău. În cimitirul mănăstirii a fost zidită între anii 1908-1909 o bisericuţă în cinstea "Tuturor Sfinţilor", care serveşte mai ales pentru serviciul divin, atunci cînd moare cineva din călugări. La o depărtare de 80 metri spre nord-vest de la biserica mare, se înalţă biserica Sfântului Ierarh Nicolae, al cărei început s-a făcut în anul 1914. Lucrările au fost finalizate abia în octombrie 2005.

Cu un trecut cultural şi religios de peste două veacuri, Mănăstirea Curchi se califică printre cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldoveneşti. Acest loc sacru a fost mereu un focar de cultură şi de viată duhovnicească. Anii grei ai încercărilor fac ca în 1944 circa 40 de monahi să se refugieze în România, la mănăstirile Cernica şi Căldăruşani. Însă în 1958, puterea sovietică a izgonit călugării rămaşi, a distrus numeroase icoane, a ars literatura religioasă şi artistică de circa 4 mii de volume. Bisericile de pe teritoriul mănăstirii au fost transformate în depozite, sau încăperi auxiliare cu o altă menire decât cea creştină. Istoricul Mănăstirii Curchi de la începutul anilor 60 ai secolului trecut, ca şi a multor alte mănăstiri din Moldova, are o desfăşurare tristă, căci anume din această perioadă începe numărătoarea inversă a anilor în care nepăsarea omenească s-a descoperit în toată "plenitudinea" ei. În perioada de la anul 1959, până în a doua jumătate a anilor 90, mănăstirea nu a avut un stăpân adevărat.

La anul 1959, ea a fost înstrăinată forţat de Biserică şi în edificiile ei, precum şi în bisericile Complexului Monastic Curchi şi-a găsit adăpost indiferenţa. Pe timpul când pe teritoriul Mănăstirii "Naşterea Maicii Domnului" din Curchi s-a aflat spitalul psihiatric, cele 5 biserici ale complexului monahal, precum şi edificiile care au servit cândva bunei desfăşurări a unei vieţi mănăstireşti, au fost lăsate la voia întâmplării. Ruinată şi aproape distrusă arăta mănăstirea la 27 august 1999, când conducerea ei a fost încredinţată părintelui Arhimandrit Siluan Şalaru, actualul stareţ al Mănăstirii Curchi şi Exarh al Mănăstirilor din Moldova.

O dorinţă fermă a obştii monahale, stabilită aici la acea vreme, a fost de a reînălţa mănăstirea şi a-i reda chipul şi măreţia de altă dată, ca fiind una din cele mai bogate aşezări din punct de vedere duhovnicesc, material, organizatoric şi arhitectural. Mănăstirea reprezintă nu numai un important centru spiritual, dar şi un loc de atracţie turistică. Aici cresc şi până astăzi stejari seculari, a căror vârstă este estimată la 200-350 de ani. Astăzi, la Mănăstirea Curchi, lucrările de reconstrucţie şi restaurare sunt practic finalizate. Bisericile de o rară frumuseţe şi pictate în două stiluri distincte sporesc pe zi ce trece numărul vizitatorilor.

În ograda mănăstirii şi în teritoriul adiacent a fost amenajat un parc dendrologic de o rară frumuseţe. Lucrările s-au desfăşurat sub îndrumarea academicianului Alexandru Ciubotaru, fost director al Grădinii Botanice din Chişinău. Aici au fost sădiţi arbori şi arbuşti, unii de specii rare, care frumos se îmbină cu ahitectura sfântului lăcaş. Astăzi, Mănăstirea Curchi şi-a schimbat total aspectul faţă de acum câţiva ani şi este un loc în care viaţa monahală se vrea trăită din plin.

Alte stiri

La 18 mai sărbătorim Ziua Internaţională a muzeelor

Începând cu 1977, în fiecare an, pe 18 mai, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor, instituită la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM). În această zi, în majoritatea ţărilor se organizează "Noaptea muzeelor", când sute de milioane de oameni intră gratuit în sălile de expoziţii. Şi Republica Moldova dispune de o reţea vastă de muzee istorice, etnografice, memoriale şi de altă natură.

Mai Mult

Eurovision 2019: Cel mai important concurs muzical al Europei la Tel Aviv

Reprezentanţii Greciei, Australiei şi Islandei se numără printre cei 10 concurenţi care s-au calificat în finala Eurovision 2019, în urma primei semifinale, care a avut loc marţi seară, la Tel Aviv.

Mai Mult

Topul celor mai scumpe oraşe din Europa

Cele mai scumpe oraşe din Europa sunt Paris şi Zurich, arată un raport publicat la sfârşitul anului 2018 de către Economist Intelligence Unit. Clasamentul a fost realizat în baza standardului de viaţă din 133 de oraşe din întreaga lume.

Mai Mult