La 18 mai sărbătorim Ziua Internaţională a muzeelor

Începând cu 1977, în fiecare an, pe 18 mai, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Muzeelor, instituită la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM). În această zi, în majoritatea ţărilor se organizează "Noaptea muzeelor", când sute de milioane de oameni intră gratuit în sălile de expoziţii. Şi Republica Moldova dispune de o reţea vastă de muzee istorice, etnografice, memoriale şi de altă natură.

Casa memorială Alexandru Donici

Localitatea Donici se află într-o zonă protejată a Parcului Naţional Orhei (14. 000 de ha), înconjurată de dealurile împădurite (Hârtopul, Teleşeu, Voloaca), la 25 km de Orhei şi 37 km de Chişinău. Aşezarea este mărginită de livezi şi vii, dar şi de trei lacuri, care îi conferă o privelişte cu totul specială.

Satul Donici a fost atestat documentar la 4 mai 1436, cu denumirea de "Bezin", ce provine de la râul din apropiere. Partea din deal a satului însă purta denumirea de "Stanca", provenită de la "Izvorul Stanca", construit în anul 1806 de către Dumitru şi Elena Donici, în cinstea naşterii fabulistului "Alexandru Donici". Denumirea de "Donici" a satului survine la 27 august 1966, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naşterea fabulistului. Tot cu acest prilej, în conacul familiei Donici, în care funcţiona o şcoală, s-a deschis o sală de expoziţii care reprezenta un prim pas pentru inaugurarea unui muzeu. Din anul 1971, Ministerul Culturii, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Moldova, a început restaurarea casei Donici, iar în anul 1976 a avut loc inaugurarea Casei-muzeu "Alexandru Donici", eveniment la care a participat marele poet român, Nichita Stănescu.

Conacul Donici are o suprafaţă totală de 203.5 mp, dintre care doar cerdacul ocupă suprafaţa de 64 mp. Edificiul are 8 camere, iar 4 din ele sunt săli expoziţionale. "Casa mare"- este amenajată cu obiecte specifice secolului al XIX-lea, din care nu lipsesc superbele covoare basarabene, pianul, masa extensibilă cu scaune şi o canapea în stilul Napoleon al III-lea, placate cu inscripţii metalice, bufetul, un secreter, icoane, sfeşnice din argint şi un candelabru, amplasat pe o porţiune din tavanul pictat cu motive florale. "Cabinetul de lucru" este dotat cu un şemineu deasupra căruia atârnă un ceas de epocă şi două sfeşnice, biroul de lucru cu un scaun confortabil tapiţat cu crep, serviciul de birou marmorat, biblioteca în care se poate observa o colecţie de cărţi din sec. al XIX-lea şi un covor de perete, care conferă o ilustrare specifică epocii respective. Celelalte două camere expoziţionale sunt destinate prezentării vieţii şi activităţii fabulistului, Alexandru Donici.

Casa memorială Alexei Mateevici

Satul Zaim din raionul Căuşeni este satul de baştină al marelui scriitor, Alexei Mateevici.

La 26 martie 1988, la 100 de ani din ziua naşterii poetului, a fost inaugurată Casa-muzeu Alexei Mateevici. Aici pot fi admirate mai multe obiecte ce aparţineau cândva familiei Mateevici, de la cutia de ciocolate până la pianul la care studia poetul în copilărie.

Edificiul Casei-muzeu a fost construit de tatăl scriitorului, preotul Mihail Mateevici, în apropierea bisericii din sat. Curtea largă a muzeului este frumos amenajată cu arbori şi flori.

În anul 1990, lângă Casa-muzeu a fost ridicat monumentul lui Alexei Mateevici. Statuia este o lucrare a unui grup de arhitecţi şi sculptori din România.

Casa-muzeu are şase săli. Trei dintre ele sunt camere memoriale: camera părinţilor, camera copiilor şi biblioteca familiei Mateevici. Celelalte trei săli sunt de expoziţie: sala cu bust, sala "Eu cânt" şi sala "Limba Noastră".

Într-una din sălile muzeului se găseşte "Masa Tăcerii", unde este depozitată ţărâna de pe mormintele clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, precum şi de pe mormintele părinţilor lui Alexei Mateevici.

Muzeul deţine mai mult de 7000 de articole, fotografii şi obiecte personale. Deşi poetul a murit la vârsta fragedă de 29 ani, el a lăsat o moştenire literară impresionantă: un set de traduceri şi lucrări documentare despre istoria şi dezvoltarea creştinismului în Republica Moldova, precum şi o colecţie de poeme care au fost publicate după moartea sa.

Alexei Mateevici a contribuit enorm la dezvoltarea culturii şi a fost un partizan activ al deşteptării naţionale în ajunul revoluţiei ruse. El este autorul poemului "Limba Noastră", care în 1995 a devenit imnul Republicii Moldova.

Cetatea Soroca

Cetatea de la Soroca a fost înălţată de Ştefan cel Mare în ultimul sfert al secolului al XV-lea ca obstacol împotriva cetelor tătare de pradă, care, prin vadurile Nistrului, îşi croiau drum în Moldova.

Soroca n-a fost concepută ca o cetate mare, cu două rânduri de ziduri, ca Suceava, Cetatea Albă sau Hotinul, ci ca o fortăreaţă mică, un castel pentru adăpostul unei străji de pază împotriva tătarilor.

Cetatea Soroca este un monument istoric unic în arhitectura construcţiilor defensive ale Moldovei medievale. Cetatea de piatră pe care o vedem azi a fost ridicată de un grup de zidari din Transilvania, conduşi de meşterul Iacob, care a şi lăsat o inscripţie în interiorul cetăţii: "a construit acest castel Iacob".

Înainte de cetatea de piatră, aici a existat o cetate de lemn şi pământ, despre care se crede că, deşi a fost menţionată abia în 1499, ar fi fost construită mai devreme. Vestigii ale acestei fortificaţii de lemn au fost găsite în decursul săpăturilor arheologice din interiorul cetăţii.

În anii 2013-2015, a avut loc restaurarea Cetăţii Soroca. În cadrul proiectului s-au restaurat turnurile cetăţii, a fost reparat drumul de strajă, hidroizolarea terasei deasupra beciurilor. De asemenea, au fost reparate scările de la intrare şi amenajată curtea cetăţii şi a teritoriului aferent muzeului. În faţa cetăţii au fost amenajate tarabe în care sunt comercializate lucrările de artă ale copiilor din raionul Soroca. Se restaurează capital şi trei drumuri de acces spre cetate, din fondurile guvernului şi Consiliului raional Soroca fiind alocaţi 10 milioane de lei.

Restaurarea Cetăţii Soroca are loc în cadrul Proiectului transfrontalier "Bijuterii Medievale" pentru reconstrucţia cetăţilor: Hotin, Soroca, Suceava, realizat de Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013, finanţat de Uniunea Europeană. Partenerii proiectului sunt Primăria Soroca (Moldova), municipiul Suceava (România) şi Rezervaţia de Stat de Istorie şi Arhitectură – Cetatea Hotin (Ucraina). Din cele trei milioane de euro, care este valoarea totală a proiectului, două milioane au revenit Cetăţii Soroca.

Alte stiri

File din istorie: Când a fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Copilului

Ziua internaţională a ocrotirii copilului este sărbătorită în Moldova şi în alte aproximativ 50 de ţări, la data de 1 iunie. De asemenea, o zi dedicată copilului este celebrată la date diferite în peste 100 de state.

Mai Mult