Să le întoarcem oamenilor credinţa în viitorul Moldovei şi mâine toţi cetăţenii noştri vor reveni acasă

La întrebarea mea directă referitor la cât de reuşită şi productivă poate fi astăzi  munca unui primar,  alesul local din comuna Sipoteni, raionul Călăraşi, Vasile Raţa, a răspuns scurt şi vesel: multe pot fi făcute, dar cu o singură condiţie – trebuie să îţi doreşti acest lucru. Dacă vrei să-ţi iroseşti mandatul, să profiţi de încrederea şi aşteptările cetăţenilor doar în interes personal, atunci în toate ”nereuşitele” trebuie să învinuieşti autorităţile de stat. Totodată, primarul a povestit şi despre visul său de a readuce acasă dacă nu pe toţi,  atunci pe cei mai mulţi consăteni plecaţi la muncă în Federaţia Rusă sau în ţările Uniunii Europene. Alesul din Sipoteni ştie pe propria sa piele ce înseamnă munca printre străini – timp de trei ani, a lucrat pe şantierele de construcţii din Franţa pentru ca fiul şi fiica lui să obţină studii superioare.  Iar planul de acţiuni pe care l-a întocmit, după ce a devenit primar, este foarte simplu şi uşor realizabil.

Este obositor să mergi prin noroiu, chiar şi în ţara natală

Odată cu eliminarea vizelor pentru Moldove în UE, când oamenii noştri au început să călătorească mai mult, ei s-au convins că o normalitate este să mergi prin sate, chiar şi pe ploaie, fără să te murdăreşti de noroi. Iar comodităţile, cum sunt toaleta în casă, nu în fundul grădinii, sunt o necesitate care îmbunătăţesc nivelul de trai al oamenilor. Ca urmare, după ce a câştigat primul său mandat de primar, în 2011, Vasile Raţa a început să bată pragurile diferitelor instituţii ca să găsească banii necesari pentru reconstrucţia reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în Sipoteni. În 2015, după realegere, primarul a continuat să caute susţinere financiară. El a cerut ajutor nu doar la instituţiile guvernamentale din ţară, dar şi de la proiecte internaţionale. Prima realizare este o staţie de epurare a apelor reziduale, şapte staţii de pompare şi 20 de km de canalizare. În afară de instituţii publice, şi anume clădirile Primăriei, Casei de Cultură, grădiniţelor şi liceului, de acest serviciu beneficiază acum şi 300 de familii. Nu totul este, însă, ideal. Rămân nesoluţionate anumite probleme financiare. Pentru realizarea proiectului, Guvernul a alocat 22,5 milioane de lei, alte 1,1 milioane le-a alocat Primăria, dar restul celor 2,5 milioane de lei urma să reprezinte contribuţia sătenilor. Însă povara de aproape 10 mii de lei per familie s-a dovedit a fi prea mare. Deşi volumul lucrărilor a fost îndeplinit, iar sistemul funcţionează cu succes, Primăria rămâne datoare antreprenorilor.

Raţa este conştient de faptul că, în trecut, a fost comisă o eroare tactică, atunci când au fost alocate sume mici de bani pentru câteva sute de proiecte în sfera alimentării cu apă potabilă. Aceşti bani nu au fost suficienţi pentru finalizarea proiectelor. Acum, pentru a încheia lucrările iniţiate în toată ţara sunt necesare circa 4,5 miliarde de lei, pe când Fondul Ecologic poate acumula 300 de milioane de lei anual. Cu toate acestea, primarul de Sipoteni, cu orice ocazie, aminteşte de problema locală deputaţilor democraţi, fiind membru al PDM, precum şi Guvernului, în speranţa acordării unui ajutor cât de curând posibil.

Apropo, dacă satul este dotat cu apă potabilă în proporţie de 100%, atunci mai este necesar de construit încă 50 de km de reţele de canalizare, în afara celor 20 de km care au fost construiţi cu sprijinul financiar al Ambasadei Elveţiei, al primăriei şi al sătenilor din străinătate.

Anterior, cu ajutorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în Sipoteni a fost creată comunitatea locală a compatrioţilor din străinătate. Legătura cu sătenii plecaţi peste hotare este păstrată prin internet, ei sunt informaţi despre toate transformările din satul lor natal, li se propune să revină şi să-şi dezvolte propria afacere acasă sau cel puţin să contribuţie la renaşterea satului.

Lumina şi drumurile

„Nu vreau să mă laud, dar pentru comparaţie: atunci când am devenit primar, în 2011, în sat nu exista vreun drum normal, iar iluminarea centrului funcţiona pe un segment dintre doi piloni de electricitate. Astăzi, dintre cele 125 kilometri de drumuri din localitate, 3 km sunt acoperiţi cu pietriş, 15 km - cu beton sau asfalt, pe 25 km de străzi există iluminare. Cineva poate spune că e puţin şi sunt de acord, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont că doar în 2014 şi 2017 am primit bani pentru drumuri, din Fondul rutier, iar sumele au fost mici. Iată de ce am primit cu bucurie proiectul Partidului Democrat „Drumuri bune pentru Moldova“, care prevede şi asfaltarea a 2,2 km din drumurile noastre. Noi am găsit o modalitate de a repara din forţe proprii încă 800 metri de drum şi acesta este un progres.

Cu gândul la generaţia viitoare

Încă în 1987, la Sipoteni au fost construite clădirile actualului liceu teoretic ”Mihai Eminescu” şi două grădiniţe, dintre care una niciodată nu a funcţionat. Locuri în grădiniţe nu ajungeau, liceul a ajuns într-o stare deplorabilă. În 2012, graţie suportului de 3 milioane de lei de la Fondul pentru Eficienţă Energetică, şcoala a fost izolată termic, iar Banca Mondială a oferit 30 de milioane de lei pentru renovare. Ca urmare, liceul a devenit o bijuterie a satului. Mai mult, la iniţiativa primarului, anual, trei cei mai buni liceeni primesc burse anuale de 5 mii, 3 mii şi, respectiv, 2 mii de lei.

Nu sunt trecute cu vederea nici instituţiile preşcolare. La început, la grădiniţa din sat funcţionau 2 grupe, acum sunt 7 a câte 25 de copii. Reparaţia grădiniţei a fost posibilă datorită suportului Guvernului României, dar şi al autorităţilor judeţului Prahova din ţara vecină. În prezent, primarul caută bani pentru a repara a doua grădiniţă cu 9 grupe. Totodată, autorităţile locale sunt recunoscătoare Ambasadei Slovaciei, cu sprijinul căreia la liceu şi grădiniţe au fost instalate sisteme de purificare a apei, precum şi Fondului pentru Eficienţă Energetică, care a instalat în grădiniţe panouri solare pentru a încălzi apa. În sat sunt 800 de copii care îşi aşteaptă rândul pentru a merge la grădiniţă.

Eforturi mari pentru dezvoltarea satului

Când Raţa a venit la primărie, toţi angajaţii se înghesuiau în două birouri. Alesul local a creat condiţii pentru ca funcţionarii să poată munci eficient şi de acest lucru să profite oamenii din sat. Şi localnicii nu au avut de regretat. A fost reconstruită casa de cultură, unde sunt create condiţiile pentru activitatea ansamblului de dansuri populare şi de muzică. De la gâştele locale a fost recucerit terenul care a redevenit stadion, fiind construit şi un alt teren sportiv, pentru minifotbal.

Locuitorii din Sipoteni sunt recunoscători lui Vasile Raţa şi pentru contribuţia la restaurarea bisericii, precum şi pentru salubrizarea cimitirului local, drumurile normale până la locaş şi locul odihnei de veci. Nu sunt de neglijat nici monumentele amplasate la fiecare dintre cele două intrări în Sipoteni, cu stema şi denumirea satului.

Este necesar de reamintit că în clădirea primăriei au fost amplasate secţia de poliţie şi primul post al pompierilor şi salvatorilor, aflat la gestiunea autorităţilor locale. Şi aici Vasile Raţa a depus eforturi enorme: ambasada Austriei a fost prima care a acordat tehnică, echipament special şi uniforme. Ambasada Germaniei a ajutat foarte mult şi continuă să susţină cu echipament special şi tehnică. Şi trebuie de menţionat că deja devenise o tradiţie ca de Paşte şi Crăciun salvatorii pe autospecială să livreze cadouri pensionarilor şi familiilor cu mulţi copii.

Feciorii se întorc acasă

O durere de cap pentru Vasile Raţa şi echipa sa reprezintă locurile de muncă în sat, dar şi salariile mici, de exemplu a bucătarilor din grădiniţe. Primarul salută majorarea repetată a salariilor medicilor şi profesorilor de către Guvernul Filip, dar insistă că e nevoie de atenţie mai mare şi pentru personalul auxiliar din instituţiile de stat. În condiţiile actuale este greu de motivat un bucătar să lucreze la grădiniţe cu un salariu de 1100 de lei.

Aproape toţi sătenii lucrează în Zona Economică Liberă din Ungheni, în Călăraşi sau la Chişinău.

În aceste condiţii, o preocupare pentru autorităţile locale din Sipoteni este crearea condiţiilor pentru dezvoltarea afacerilor în sat, care să contribuie la apariţia noilor locuri de muncă. Astfel, primarul şi consilierii oferă facilităţi pentru sătenii care revin acasă şi iniţiază afaceri, inclusiv scutiri la achitarea taxelor locale în primii ani de activitate. Pe de altă parte, oferă suport şi statul – prin subvenţii, dar şi în cadrul programului PARE 1+1, care prevede că la fiecare leu investit de moldovenii reveniţi acasă, Guvernul contribuie cu un leu. Mărimea maximă a grantului în cadrul acestui program este de 250 de mii de lei.

Aceste măsuri încep să aducă rezultate. Oamenii revin din străinătate şi investesc banii munciţi peste hotare în afaceri la baştină. Ion Morari şi fiii săi s-au întors din Italia şi au deschis o mică fermă de creştere a păsărilor. Iar cei patru fraţi Popovici au lucrat în Portugalia şi Italia, după care s-au întors, au cumpărat din Austria oi şi capre de rasă, iar acum le cresc şi produc brânzeturi. Ulterior, ei au cumpărat mai multe terenuri pe care acum cultivă căpşune şi legume. Trifan Gheorghe are o plantaţie de mure de  2,5 hectare. Ion Chitoroagă, după întoarcerea din Portugalia, a deschis un magazin. Andrei Josan a plantat câteva zeci de hectare de livezi şi, cel mai recent, a cumpărat şi instalat o linie pentru uscarea fructelor.

"Nu regretăm că bugetul nu a primit un anumit venit, nici măcar nu considerăm că este un profit ratat. Avantajele Primăriei sunt altele: crearea unui mediu de afaceri favorabil, crearea a sute de locuri de muncă şi cu un salariu atractiv. Faptul că Sipoteni revine la viaţă şi se dezvoltă, înseamnă că satul are un viitor", a concluzionat Vasile Raţa.

Victor Voscoboinic

 

 

Alte stiri

Daniel contribuie la crearea drumurilor bune

Daniel Cereş, un elev de 12 ani din satul Corjova, raionul Criuleni, a demonstrat un curaj mai rar întâlnit printre copiii de vârsta lui

Mai Mult

Cadoul lui Petro Poroşenko pentru Pavel Filip de ziua lui - a promulgat legea privind controlul comun la hotarul moldo-ucrainean

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat Legea cu privire la ratificarea Acordului privind controlul comun în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene.

Mai Mult

Andrian Candu a vorbit la ONU despre programul ”Drumuri bune pentru Moldova”

Programul „Drumuri pune pentru Moldova” este o investiţie sustenabilă în siguranţa populaţiei, mobilitate, accesibilitatea şi dezvoltarea schimburilor comerciale. Declaraţia fost făcută de speakerul Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul Adunării Generale a ONU unde s-a discutat subiectul siguranţei rutiere la nivel global.

Mai Mult